Liviu Rebreanu

(27 noiembrie 1885, �n comuna T�rlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud - 1 septembrie 1944, �n Valea Mare, judeţul Argeş)

Academician, dramaturg, romancier rom�n.

Liviu Rebreanu este primul născut dintr-o serie de 14 copii ai familiei Vasile Rebreanu, �nvăţător, şi Ludovica din Beclean.

Biografie 1891 - 1891 Termină şcoala primară �n Maieru.

1895 - 1899 Absolvă gimnaziul �n Năsăud şi Bistriţa.

1900 - 1903 Urmează cursurile Liceului militar din Sopron, Ungaria.

1903 - 1908 �şi continuă educaţia militară la Academia Militară din Budapesta, devine ofiţer la Gyula, post din care �şi dă demisia.

1908 - 1909 E funcţionar �n Măgura Ilvei, Vărarea. Debutul literar �n revista Luceafărul din Sibiu. Trece munţii şi se stabileşte �n Bucureşti.

1910 La cererea guvernului maghiar este arestat, �nchis la Văcăreşti şi extrădat �n Ungaria, unde va fi �nchis la Gyula p�nă �n luna august, după care se �ntoarce la Bucureşti.

1911 - 1919 Devine secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova unde se căsătoreşte cu actriţa Fanny Rădulescu. Debutează cu un volum de povestiri Frăm�ntări (1912) urmat de alte volume de povestiri: Golanii (1916), Mărturisire (1916), Răfuiala (1919).

1920 Publică romanul Ion. Blestemul păm�ntului, blestemul iubirii, care �l consacră drept mare scriitor şi �i aduce premiul Academiei Rom�ne.

1922 - 1944 Faima lui creşte după ce publică Pădurea sp�nzuraţilor �n care �nt�lnim acelasi motiv pe care �l tratase �n povestirea Catastrofa. Romanul este inspirat dintr-un fapt real, fratele sau Emil, sublocotenent �n armata Imperiului Austro-Ungar fusese sp�nzurat după ce a �ncercat �n timpul primului război mondial să treacă de partea armatei rom�ne.

�n perioada următoare a scris romanele Adam şi Eva (pe schema re�ncarnării, şapte poveşti de dragoste diferite, un roman cu rama), (1925), nuvela psihologică Ciuleandra (1927), Crăişorul (1929) (o biografie romanţată a crăişorului Horia), Răscoala (1932) (un roman epopeic al răscoalei din 1907), Jar (1934), Gorila (1938), Am�ndoi (1940). Piesele sale Cadrilul, Plicul şi Apostolii sunt considerate de critici ca fiind sub nivelul artistic al romanelor sale.